The Romanian National Commission for UNESCO, in partnership with Visual Artist and Designer Carmen Emanuela Popa, presents the official video of UNESCO's Academy of Young Women. Conveying the essence of the Academy through Art, please join us in reflecting on the key messages of the programme.

https://www.youtube.com/watch?v=JyWAFnllpMs&t=375s

The event hosted by Romanian Cultural Institute, Bucharest, was attended by representatives of UNESCO, the Romanian Cultural Institute, the Diplomatic Corps accredited in Bucharest, ministers, cultural personalities: 
Ani Matei, general secretary of the National Commission of Romania for UNESCO, Liliana Ţuroiu, president of the Romanian Cultural Institute, Monica Gheorghiţă, State Secretary in the Ministry of Foreign Affairs, H.S. Michèle Ramis, Ambassador of the French Republic to Romania, Maria-Ekaterini Papachristopoulou-Tzitzikosta, President of the National Commission of the Hellenic Republic for UNESCO, Monaliza Cîrstea, Secretary General - National Agency for Equal Opportunities for Women and Men of the Ministry of Labor and Social Justice, Daniela Popescu, Project Coordinator of the National Commission of Romania for UNESCO and Carmen Emanuela Popa Designer and Visual Partner of International Project Academy of Young Women 2017.

Speech held by Carmen Emanuela Popa in the official opening of the Academy of Young Women 2017, at Romanian Cultural Institute, Bucharest:

“Man is not a laptop to open and delete what you want from him or save in him everything you like.

The Academy of Young Womenbrings to the forefront the 20-year-old woman, the woman who will build the future of this world, that will bring forth children and who will give her soul to anyone who will need it. Humanity has forgotten its overwhelming sensitivity, but has taken advantage of it, in order to manifest its aggressiveness.

She is Maria, Elena, Silvia, Jeni, Laura, Manuela, Oana, Nicole.. She is.. or is no longer, among us, because someone, at a time of paroxysmal infatuation, has cut off his right to life.

In other words, man is a totally and completely identical beign, that has a world and, if it will please, will invite you to know it, and you have to behave exactly like when you go for the first time in another country, to find out what its edifices are and to study its cultural landmarks, what is traditional in its soul and can offer you full-time.

Also, the few banning signs, which are otherwise generally valid in any context of our visits to the inner or outer worlds of our fellowmen. Do not throw the gum on the floor, or worse, drive a truck, and to enter with him in all his values, and especially in his ideals. For at that moment terror is born, a short word that has the power to demolish everything that has built his family, himself, with all his sacrifices.

For this reason, it is very important to whom we bring in our team and in what spiritual surroundings we drink aromatic tea in the morning light.

At 6 o'clock in the morning, the man of this strident urban, alienates his luggage with poems and wears an identity gown of frivolity. His camouflaged soul, as long as he remains out of sight, must be defended. Those who fight against aggression, and, I dare say, we who are here tonight, struggling ideologically and firmly, are actually struggling to defend the human soul, its innocence, but also for his right, which turns into a duty, that of being happy.

What is happiness in this case?  It's the chance to walk through Paradise like at home.

If I walked a day through Paradise
I would go back to Magheru Boulevard
with soles filled with phosphorescent
wounds from so much light ..

Here's what a human being looks like, plunging into this paradisiacal environment that he received instead of aggression ... Love.“

https://vimeo.com/211664856

 

Omul nu este un laptop pe care să îl deschizi și să ștergi ce vrei din el sau să salvezi în el tot ce îți convine.

Academia Tinerelor Femei aduce în prim plan femeia de 20 de ani, femeia care va clădi viitorul acestei lumi, care va naște copii și care își va dărui sufletul său oricui va avea nevoie de el. Umanitatea a uitat de sensibilitatea ei covârșitoare, dar a profitat, pentru a-și manifesta agresivitatea.

Ea este Maria, Elena, Silvia, Jeni, Laura, Manuela, Oana, Nicole.. Ea este sau.. nu mai este, printre noi, pentru că cineva, într-un moment al unei infatuări paroxistice, i-a retezat dreptul la viață.

Altfel spus, omul este o făptură cu totul și cu totul identitară, care are o lume și, dacă îi va face plăcere, te va invita să o cunoști, iar tu trebuie să te comporți exact ca atunci când mergi pentru prima oară într-o țară srtăină.. să afli care îi sunt edificiile și să îi studiezi reperele culturale, cee ace este traditional în sufletul ei și îți poate oferi cu plinătate.

De asemenea și cele câteva semne de interdicție, care sunt de altfel, general valabile în orice context al vizitelor noastre în lumile interioare sau exterioare ale semenilor noștri.. Să nu arunci guma de mestecat pe jos, sau mai rău, să conduci un camion, și să intri cu el, în toate valorile sale, și mai ales, în idealurile sale. Pentru că în acel moment se naște teroarea, un cuvânt scurt care are puterea de a demola tot ce a clădit familia sa, el însuși, cu toate sacrificiile sale.

Din acest motiv, este foarte important pe cine aducem în echipa noastră și în ce anturaj spiritual ne bem ceaiul aromat în lumina dimineții.

La ora 6 dimineața, omul acestui urban strident, își înstrăinează bagajele înțesate cu poeme și îmbracă un halat al frivolității identitare. Sufletul său camuflat, atât cât mai rămâne din el, la vedere, trebuie apărat. Cei care luptă împotriva agresivității, și, îndrăznesc să spun, noi cei care suntem aici, în această seară, luptând ideatic și ferm, luptăm de fapt pentru apărarea sufletului uman, a inocenței lui, dar și pentru dreptul lui, care se transformă într-o datorie, aceea de a fi fericit.
Ce este fericirea în acest caz? Este șansa de a umbla prin Paradis, ca la tine acasă.

De-aș mai umbla o zi prin Paradis
m-aș întoarce pe bulevardul Magheru
cu tălpile pline de răni fosforescente
de la atâta lumină ..

Iată cum arată o ființă umană, care plonjează în acest mediu paradisiac, care a primit, în loc de agresivitate… Iubire.”